Dezvoltarea economico-socială a ţării noastre pe termen mediu şi lung ar trebui să se bazeze pe trei piloni - dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea educaţiei şi dezvoltarea sănătăţii - au afirmat majoritatea participanţilor la cea de-a opta ediţie a conferinţei "România - Strategia dezvoltării", eveniment organizat de Grupul de presă BURSA.
"Acest cuvânt, strategie, este un substantiv care a devenit prea comun, compus din vorbe goale sau planuri care au rămas prin sertare. Anii 2020, pandemie, război ne-au arătat ce bine ar fi fost să avem strategii în domenii esenţiale - sănătate, educaţie, transport, agricultură -, care să îşi producă efectele pentru nepoţii noştri", a spus, în deschiderea conferinţei, Adrian Vascu, Senior Partner în cadrul Veridio, care a precizat că, în actualul context geostrategic, ar trebui ca autorităţile centrale să stabilească trei domenii economice asupra cărora să fie concentrate măsurile şi deciziile politice, pentru a avea o strategie pe termen lung şi care să fie implementată.
"Cred că mediul de business dacă va avea un greenline se va putea concentra pe ce să investească, ştiind că există un astfel de suport din partea factorilor politici decizionali", a arătat Adrian Vascu.
Se pare însă că autorităţile centrale, după o bâjbâială de şapte ani - dacă ţinem cont că cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) au fost aprobate la Summitul ONU din septembrie 2015 -, au găsit câteva domenii prioritare pentru dezvoltarea economică. Fie că vorbim despre economie circulară, energie - aşa cum a menţionat consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României -, fie că ne referim la reindustrializare - aşa cum îşi doreşte ministrul Economiei, Florin Spătaru -, sau la dezvoltarea cumulată a infrastructurii, educaţiei şi sănătăţii - aşa cum a spus Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene -, direcţiile există, strategiile sunt în lucru, proiectele sunt... în faza de proiecte, dar există semne bune, mai ales că finanţarea nu ne lipseşte.
Cele aproape 80 miliarde euro alocate ţării noastre de Uniunea Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin politica de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027 crează cadrul financiar optim pentru implementarea tuturor reformelor şi strategiilor de dezvoltare economico-socială.
Important în toată această ecuaţie este să avem resursa umană care să urmărească implementarea strategiilor respective, dar şi aici consilierul de stat Laszlo Borbely ne asigură că, dacă acum avem 160 de experţi în dezvoltare durabilă, în anul 2026 vom avea 2000 de experţi care să vegheze la implementarea tuturor strategiilor pentru îndeplinirea celor 17 ODD-uri prevăzute în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Strategii avem, finanţare există, resursă umană adecvată vom avea, dar, din păcate, la capitolul proiecte încă suferim, pentru că niciunul dintre acestea nu se află nici în faza de implementare, dar nici măcar în faza procedurilor de achiziţie. În aceste condiţii, îndeplinirea Agendei 2030 la termenul limită pare un obiectiv greu de atins. Timp ar mai fi, dar e nevoie de integrarea eforturilor tuturor actorilor de pe scena economică, socială şi politică pentru ca angajamentele asumate de România la Summitul ONU din 2015 să fie realizate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.09.2022, 14:28)
Istoric : Cand banca centrala a americi ridica dobanda peste 3% o recesiune mare este asteptata in 12 luni!!
Deci Toamna Iarna lui 2023 o sa fie distractiva... de 2024 nici nu mai vorbim...
sa vezi atunci "reduceri" consum energie - gaze si apa... scumpe....
s c cret
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.09.2022, 16:28)
Are there fewer Chips in your Chip Bag?
It could be due to Shrinkinflation.
s c cret